Recenzie Luna Albastra de Alyson Noel

            Ever invata de la iubitul ei, Damen despre cum sa-si foloseasca noile talente de nemuritoare. Si pe masura ce puterile ei cresc, cele ale lui Damen scad, pentru ca el da semne de boala: are pierderi de memorie, o privire goala si devine tot mai distant. Ever isi da seama ca starile ciudate prin care trece Damen au aparut dupa ce la scoala a venit un nou elev: Roman. Desi toata lumea pare sa-l placa, chiar si Damen si prietenii ei Miles si Haven, Ever nu are deloc incredere in el si se simte ciudat in preajma lui pentru ca acesta "are ceva ce ii face stomacul sa se stranga" si "un fel de a o privi care pare sa spuna ca stie totul despre ea".
             Boala lui Damen pare sa se agraveze pentru ca el nu o mai recunoaste, o considera o ciudata hartuitoare si incepe sa umble cu o colega de clasa. Ever nu-i intelege deloc comportamentul, mai ales ca stie ce fel de parere avea Damen despre acea fata. Lucrurile se complica si mai mult pentru ca in afara de faptul ca Damen nu mai vrea sa stie de ea, nici unul din ceilalti elevi nu o baga in seama. Adica, chiar nici unul, nici macar prietenii ei.
              Ever isi da seama ca singura sansa de a afla ce se intampla este sa caute raspunsuri in Summerland, o dimensiune magica, a verii, o dimensiune pe care a descoperit-o cu ajutorul lui Damen. Aici ea afla trecutul lui Damen, trecutul pe care el i l-a ascuns. Cautand raspunsuri si o modalitate de a-l salva pe Damen, Ever descopera, din greseala o modalitate de calatorii in timp, iar asta e posibil doar cand pe cer se afla luna albastra. Dar ea nu are mult timp la dispozitie si trebuie ia o decizie: il va salva pe Damen care e tot mai bolnav, sau va da timpul inapoi pentru a-si salva familia?
Fragmente:
"Desi nu am nici o dovada, presimt ca modul in care s-a comportat in ultimul timp - atat de necaracteristic, cu privirile goale aparute brusc si care sunt imposibil de ratat, indiferent cat de repede dispar, ca sa nu mai mentionez de transpiratul, durerile de cap, imposibilitatea de a materializa obiecte banale sau de a accesa poarta de la Summerland - ei bine, reprezinta o dovada ca este bolnav."

"Este legat de unicul meu suflet-pereche adevarat. Iubirea mea eterna. Cel mai mare admirator al meu din ultimii patru sute de ani, care acum este complet dezgustat de mine."
"Sincer vorbind, nu doar ca mananca si bea, nu doar ca aura si gandurile sale sunt accesibile, dar, indiferent cat regret sa o recunosc, nu are vreun semn exterior al raului. Iar cand pui astea cap la cap, este evident ca suspiciunile mele nu sunt numai paranoice, ci si nefondate. Ceea ce inseamna ca nu este nemuritorul rauvoitor si ticalos, care am presupus eu ca ar fi."
"Mi-e dor de vechiul Damen. Mi-e dor de prietenul meu inteligent, atragator, galant, care se agata atat de strans de trecutul sau renascentist. Acest Damen modern al noului mileniu este un strain pentru mine."
Parerea mea:
Cartea nu este lipsita de evenimente, tot timpul se intampla cate ceva. Dar parca e putin monotona. Cel putin pentru mine a fost destul de greu de parcurs, mi s-a parut ca in primele 200 de pagini actiunea se desfasoara lent, mai ales ca a durat ceva pana ca Ever sa se decida sa faca ceva si sa nu mai stea sa isi planga de mila. Dar cu toate astea, nu pot sa zic ca mi-a displacut. Chiar daca mi s-a parut monotona, am citit-o pana la final pentru ca eram curioasa sa vad ce s-a intamplat de fapt cu Damen, ce alegere va face Ever, daca iubirea lor va triumfa si daca vinovatul va fi pedepsit. Iar finalul ma face sa stau cu sufletul la gura pana la aparitia urmatorului volum.

Comanda AICI