Recenzie Insurgent de Veronica Roth (Divergent, volumul 2)

             
           Deoarece razboiul dintre factiuni e in toi, Tris, Tobias, Caleb si ceilalti se refugiaza la sediul Prieteniei, unde li se ingrijesc ranile si se odihnesc, dar cu totii sunt constienti ca aceasta nu e decat o solutie temporara si ca nu va dura mult pana vor fi nevoiti sa plece. Tragand cu urechea la conversatia altora, Tris afla ca Eruditia a atacat Abnegatia pentru a pune mana pe niste informatii foarte pretioase, dar nimeni nu stie despre ce fel de informatii este vorba. Poate ca ar putea fi in siguranta la Prietenie doar ca oamenii de acolo sunt controlati prin intermediul unui ser de pace care le imbunatateste starea de spirit, iar Tris primeste si ea o doza (poate prea mare) din acest ser in urma unui conflict cu Peter. Si de parca astea nu ar fi de ajuns, Eruditii au ajuns deja acolo, iar Tris si restul sunt nevoiti sa fuga cand sunt descoperiti.
          Dupa ce au scapat de Eruditi, gasca are de infruntat un nou si neprevazut pericol: oamenii fara factiune, dar Tobias salveaza situatia doar prin faptul ca isi spune numele. Tris ajunge sa o cunoasca pe mama lui Tobias, o femeie fara factiune cu propriile ei planuri de viitor, care nu-i inspira deloc incredere eroinei noastre. Urmatoarea destinatie a lui Tris este sediul Candorii, unde sunt intampinati de Neinfricati inarmati care au ordin clar sa-i aresteze. Afla ca sunt acuzati de crima impotriva umanitatii si au de infruntat serul adevarului, iar Tris este nevoita sa-si recunoasca cel mai profund regret, un regret care ii bantuie noptile si o face sa se gandeasca daca Tobias ar mai iubi-o daca l-ar afla...
Fragmente:
"Revelatiile din ultima jumatate de ora imi bazaie in minte. Credeam ca Jeanine a atacat Abnegatia pentru a pune mana pe putere, dar ea a atacat-o, de fapt, pentru a fura niste informatii - informatii pe care numai ei le stiau."

"Am fost nascut pentru Abnegatie. Planuiam sa parasesc Neinfricarea si sa devin fara factiune. Dar apoi am intalnit-o pe si... am simtit ca poate as putea face ceva mai mult cu privire la hotararea mea."
"Cativa Neinfricati trec pe langa mine si murmura cuvinte care seamana cu recunostinta, sau cu compasiunea, sau cu alinarea. Altii ma evita cu grija, ma privesc cu ochii mijiti, suspiciosi. Trupurile invesmantate in negru se estompeaza in fata mea. Sunt pustiita. Sunt golita intru totul."
"Insugent, spune el.Substantiv.O persoana care actioneaza in opozitie fata de autoritatea instaurata, si care nu e in mod necesar privita ca un beligerant."
"Eu o iubesc pe Tris Divergenta, care ia decizii fara sa tina cont de loialitatea fata de factiune, si care nu e nici un arhetip factionar. Dar Tris care incearca din rasputeri sa se distruga... pe aceasta n-o pot iubi."
Parerea mea:
Primul volum a depasit toate asteptarile si m-a fascinat, iar acest al doilea volum m-a tinut cu sufletul la gura, m-a prins in panza lui si nu cred ca o sa mai scap vreodata. Doamne, ador aceste carti, o ador pe Veronica Roth, in fata careia ma inclin. Insurgent te tine in priza, se intampla atat de multe lucruri, atat de multe secrete, tradari, vina, regret. Mi-a placut foarte mult ca a inceput exact unde s-a sfarsit primul volum si sper ca asa sa continue si urmatorul volum. Au fost momente in care mi-am tinut respiratia, momente dificile pentru toti, si chiar daca relatia dintre Tris si Tobias a scartait pe parcursul volumului, intotdeauna au gasit inapoi drumul unul spre celalalt. Iar finalul... ei bine, nu am cuvinte sa va descriu finalul, pot doar sa va spun ca veti afla istoria factiunilor, cum a aparut totul si asta e putin ironic, avand in vedere situatia in care se gasesc factiunile acum.



Comanda cartea AICI sau AICI



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Finalul (Ingerul Noptii # 4) de Becca Fitzpatrick

Regina Umbrelor (Tronul de clestar # 4) de Sarah J. Maas

Sfidarea (Altfel de ingeri vol.4) - Lili St. Crow