Recenzie Fior (Lupii din Mercy Falls # 1) de Maggie Stiefvater

Grace a fost atacata de lupi cand a fost mica in timp ce se juca in curtea din spatele casei, insa ca printr-un miracol, un alt lup i-a sarit in aparare si a salvat-o. Acum, ea fiind adolescenta, este pasionata, mai degraba obsedata (dupa cum spune chiar ea insasi) de lupi, in special de lupul cu ochi galbeni care a salvat-o. Dupa ce gaseste pe veranda casei ei un baiat ranit pe nume Sam, Grace isi da seama ca acesta este lupul care a salvat-o. Incepe o relatie amoroasa cu acesta, dar nu e departe de pericol, caci Shelby, o fata-lup care doreste sa fie cu Sam devine geloasa pe Grace. Unde mai pui si faptul ca un baiat care se presupune a fi mort, ucis de lupi, revine teafar insa cu un secret tulburator. Va supravietui dragostea lui Grace si a lui Sam vremii necrutatoare care-i afecteaza baiatului schimbarea formei? Va fi Shelby o piedica in relatia acestora? Dar adevarata natura a baiatului?

Parerea mea/Detalii


  • Am foarte multe de spus despre aceasta carte si trebuie sa incep prin a spune ca nu doresc sa critic cartea, felul autoarei de a scrie sau autoarea in sine. Imi dau pur si simplu cu parerea in urma celor citite. Parere care este pur subiectiva. Rolul meu nu e de a critica ci de a evidentia neregulile/partile pozitive gasite in aceasta carte si de a va ajuta pe voi, cei care cititi aceasta recenzie, sa va dati seama daca aceasta carte merita sau nu citita.
  • Am sentimente atat de mixte in legatura cu aceasta carte. Au fost momente in care chiar vroiam sa stiu ce urmeaza sa se petreaca si am fost prins de lectura, dar si momente extrem de enervante in care vroiai pur si simplu sa-ti smulgi parul din cap in timpul lecturii; enervant a fost in mod special personajul principal. Gasesc personajul principal - Grace la fel de enervant precum Nora in Crescendo. Daca fetele astea s-ar intalni vreodata, cu siguranta ar fi cele mai bune prietene. 
  • In primul rand, Grace este o fata ciudata rau. Adica daca te-au atacat lupii cand erai mica este de asteptat sa-ti fie totusi putin frica de acestia odata ce esti ceva mai mare (desigur, asta daca ai un creier cat de cat functional) si stii ca aproape ai murit din cauza acestora, dar nu... pare mai mult obsedata de lupi (gen inca simt mirosul de mosc al lupului pe pielea mea, merg la fereastra sa vad daca lupul "meu" e inca acolo, gaseste o poza cu ea si lupul - o atinge si parca ii simte blana etc. tot felul de lucruri absolut stupide). Bine ca ii este frica putin de padure, dar de lupi in sine, din cauza carora aproape si-a pierdut viata, nu ii este frica...foarte logic. 
  • Chiar daca la stiri se aude cum ca un baiat pe nume Jack a fost omorat de lupi, parca tot de partea lor este. Sincer, nici nu vreau sa stiu de unde stie Grace care lup este mascul si care este femela, ca doar nu se apleaca sub ei sa vada... (doamne fereste) sau poate o fi vreo alta metoda prin care sa-ti dai seama care lup e care si nu stiu eu. 
  • Pe langa asta avem de-a face cu oameni stranii care se transforma in lupi pe timp de iarna si revin la forma umana pe vremea calda. Pe bune? (probabil ca asta ar fi trebuit sa fie doza de originalitate din toata cartea asta - lupi ciudati afectati de vremea de afara, nu de luna plina sau de efectul dezastruos al argintului asupra lor). 
  • Grace zici ca este singura pe lume, parintilor ei nu par sa le pese prea mult de aceasta, lipsind in majoritatea timpului de acasa si, implicit, din viata lui Grace. Aceasta din urma pare sa fie condusa de hormoni in ultimul hal, adica nu demult ai gasit pe veranda casei tale un tip ranit ca l-ai adus in camera ta si mai presus de atat, l-ai si bagat in patul tau, dar desigur, iti si dai seama ca acesta este lupul "tau", ca deh... i-ai vazut ochii si gata - prin asta s-a rezolvat totul. 
  • Sa nu uitam de avansurile facute acestuia si de aluzia cu bancheta din spate. *rolling eyes*. Cica "Te iubesc de ani de zile", dar il cunoaste de cateva saptamani, hai sa zicem... luni. Asa ca pana atunci de cine a fost indragostita? De lup? Mai avem putin si o dam in zoofilie, doamne iarta-ma. 
  • Singura parte buna din carte este perspectiva dubla: e placut sa stii ce gandeste si cum vede lucrurile fiecare din cele 2 personaje principale. Sincer, nici nu stiu de ce este atat de apreciata aceasta carte. Poate ca daca as fi citit-o acum vreo 3-4 ani, cand nu am prea avut multa experienta cu lecturile fantasy/paranormal-romance, as fi simtit altfel in privinta ei, insa asa... nu prea are cum sa mi se pare prea buna. 
  • Poate am avut eu asteptari prea mari de la aceasta carte. Deoarece nu am citit prea multe carti care sa contina exclusiv varcolaci, ma asteptam sa fie mai mult genul Umbra Noptii, carte care apropo a fost de un milion de ori mai buna decat aceasta. Nota prea mare va imaginati ca nu ii pot da, deoarece mi-a displacut, iar despre lecturarea volumelor urmatoare nici nu se pune problema, nu am nicio intentie in a le citi.



Citate/Fragmente

"Nu-mi era niciodata teama de el. Era suficient de mare sa ma smulga de pe leagan, suficient de puternic sa ma tranteasca jos si sa ma tarasca in padure. Dar ferocitatea trupului nu i se oglindea si in ochi. Imi aminteam privirea lui, fiecare nuanta de galben, si nu-mi era teama. Stiam ca nu mi-ar face rau."

"Ar fi trebuit sa ma bucur. Disparitia insemna discretie. Disparitia lui insemna ca nu mai era problema mea. Dar nu puteam sa accept nicidecum. noi, lupii, faceam mult lucruri: ne transformam, ne ascundeam, urlam la luna singuratica si palida, dar niciodata nu dispaream cu totul. Oamenii dispareau. Oamenii ne transformau in monstrii."


Comanda cartea AICI

NOTA: 2/5






Comentarii

  1. Eu am citit aceasta carte datorita tuturor recenziilor pozitive de pe bloguri si am ramas dezamagita, la fel ca tine, erau momente in care doream sa stiu ce urmeaza, dar in alte momente imi venea sa arunc cartea si sa nu mai pun mana pe ea...Per total mi s-a parut o lectura usoara, destul de placuta, dar parca fara esenta. Si acum sta volumul doi si se uita la mine de pe raft, dar nu cred ca voi pune mana pe el prea curand.. :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei bine, acum se pare ca suntem doi carora nu le-a placut cartea printre multi altii carora li s-au parut buna. Si eu ma asteptam sa fie mai buna mai ales ca am auzit multe pareri de bine la adresa ei, insa m-a dezamagit si nici nu ma intereaza sa citesc continuarea, chiar daca imi plac varcolacii si cartile despre acestia. Nu stiu daca ai citit Umbra Noptii de Andrea Cremer, insa ti-o recomand. E una din preferatele mele. ;)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Asteptam parerile voastre!

Postări populare de pe acest blog

Regina Umbrelor (Tronul de clestar # 4) de Sarah J. Maas

Finalul (Ingerul Noptii # 4) de Becca Fitzpatrick

Sfidarea (Altfel de ingeri vol.4) - Lili St. Crow