Recenzie Obsidian (Lux vol. 1) de Jennifer L. Armentrout

Multe multumiri celor de la Grupul editorial Corint si editura Leda pentru ca mi-au oferit aceasta carte pentru a o recenza.  Pentru mai multe noutati si nu numai dati o fuga si pe Facebook-ul oficial al Editurii Leda.

Pentru a o lua de la capat dupa moartea teribila a tatalui ei, Katy impreuna cu mama ei cauta un nou inceput intr-un nou oras: Ketterman, din apropierea Petersburgului. Katy face cunostinta cu vecinii ei: gemenii Dee si Daemon. Dee este foarte de treaba, asa ca lui Katy ii este usor sa se imprieteneasca cu aceasta, insa cu Daemon are sa fie ceva mai dificil. Acesta este destul de nesuferit si nu rateaza nici o ocazie sa se certe cu Katy. Insa cand aceasta este atacata de catre un tip violent dupa ce iese de la biblioteca, Daemon este acolo si, ciudat, dar parca durerea nu mai este atat de intensa. Curand, Katy are sa descopere ca Daemon si Dee sunt mai mult decat lasa sa se vada. Acestia sunt niste extraterestii veniti de pe planeta Lux. Insa odata cu venirea lor pe Pamant, au sosit si inamicii lor. Iar acestia din urma sunt mult mai nemilosi decat luxenii si vor sa-i nimiceasca cu orice ocazie. Prinsa la mijloc, Katy este in pericol si numai Daemon o mai poate salva acum cand inamicii sunt mai aproape ca niciodata.

Daemon & Katy

Parerea mea / Detalii

• Descrierea de pe spatele cartii si de pe toate site-urile este cam amanuntita. Eu cred ca ar fi fost mult mai palpitant sa se pastreze o doza de mister si descoperim singuri despre natura supranaturala a gemenilor Black decat sa ne fie ruinata surpriza asa usor.
• Avem una bucata fata simpla, bloggerita si un tip sexy extraterestru - si la propriu si la figurat. Adauga niste insulte intre acestia, catva umor, nitel pericol si uite cum se infiripa ceva intre cei doi. Vorbind de extraterestrii, Daemon imi aminteste putin de John Smith din "Eu sunt numarul patru" de Pittacus Lore. Ambii sunt sunt extraterestrii de pe alta planeta, ambii au puteri, ambi au inamici... Hmm... sa fie oare coincidenta?
• Din nou am cam fost surprins neplacut de modalitatea de constructie a personajului principal masculin: Daemon. Din descrierile oferite de naratoare, acesta este PERFECT din toate punctele de vedere, ceea ce este destul de enervant, cu totii stiind ca de fapt "perfect" nu exista si probabil ca nu va exista vreodata. La polul opus se afla Katy, o fata simpla cu un blog de recenzii de carti in care orice fata normala sa se poata regasi.
• 80 % din carte Daemon se comporta ca o "jigodie nenorocita", dupa cum spune chiar Katy. O fii psihologie inversa? Te comporti cat mai urat cu fetele, iar ele incep sa devina din ce in ce mai atrase de tine? Poate e de vina efectul "baiatului rau"... ;)

• O recomand tuturor celor care vor sa mai scape de vampiri, varcolaci si toate acele idei super-folosite. E a doua carte cu extraterestrii pe care o citesc, dar tot sunt incantat in legatura cu aceștia, pentru ca nu prea s-au publicat volume cu aceste creaturi supranaturale. O aventura epica amestecata cu romantism si suspans care va va incanta de la prima la ultima pagina.

Fragmente

"Daemon era sexy, dar era o jigodie. Un bataus. Si ce i-am spus lui Dee a fost perfect adevarat. Nu va putea sa ma sperie sa nu mai fiu prietena cu sora lui. Va trebui sa se resemneze. Aveam de gand sa mai stau pe aici."

"Am fost din nou izbita de caracterul special al gemenilor. Daemon si Dee nu se potriveau deloc acolo, eu, da. Eu ma asortam perfect cu peretii albi si cu draperiile verde-deschis. Eram la fel de comuna ca si linoleumul de pe jos, dar astia doi pareau ca lumineaza camera cu frumusetea lor desavarsita si cu prezenta lor pe care nu aveai cum s-o treci cu vederea."

Nota

4/5