Recenzie Prințesa Mecanică (Dispozitive Infernale vol. 3) de Cassandra Clare

"Viața este o carte și mai am mii de pagini pe care încă n-am apucat să le citesc."

Tessa se pregătește de nunta cu Jem, însă aceștia sunt întrerupți când frații Lightwood: Gideon și Gabriel, apelează la ajutorul Institutului pentru a-l găsi pe tatăl lor, Benedict Lightwood. Mare le e surpriza când îl găsesc pe Benedict sub forma unui demon-vierme uriaș, pe care trebuie să-l răpună pentru a scăpa cu viață. Însă un mai mare nenoroc se abate asupra lor, căci Jem rămâne fără drogul demonic care îl ține în viață, yin fen, iar Will și Tessa sunt hotărâți să facă tot ce le stă în putință pentru a mai face rost și pentru a-și salva prietenul. Ei îl suspectează pe Mortmain pentru lipsa drogului. După incidentul cu tatăl lor, Gideon și Gabriel Lightwood vin să locuiască la Institut, însă sunt abordați de consulul Josiah Wayland, care are un plan malefic pentru a o înlătura pe Charlotte de la conducerea Institutului. Rămâne de văzut ce decizie vor lua cei doi frați Vânători de Umbre, dacă Tessa și Will vor reuși să-l mențină în viață pe Jem și cum se va desfășura lupta finală între Vânătorii de Umbre și Automatele nefaste ale lui Mortmain.

    După cum spuneam în recenzile anterioare, citind-o acum, în 2021, când seria s-a finalizat de mult timp, intervine doza aceea de predictibilitate, de previzibilitate, în sensul în care știi că situația va fi concluzionată (favorabil probabil) abia în cel de-al treilea volum al trilogiei, dar ar trebui să ne bucurăm de călătorie și să nu ne gândim la destinație. Toate deciziile lor, toate luptele periculoase, sacrificiile și concesiile făcute i-au adus pe Jem, Tessa și Will în lupta finală împotriva forțelor lui Mortmain. Deși acesta din urmă este antagonistul seriei, nu am putut să nu dezvolt o antipatie crasă (mult mai mare decât cea împotriva lui Mortmain) împotriva consulului Josiah Wayland, care a dovedit că nu-și merită titlul de consul al Vânătorilor de Umbre. Acesta a încercat toate tertipurile posibile pentru a-i pune bețe în roate lui Charlotte, având în același timp păreri sexiste și misogine la adresa acesteia. Trebuie să nu uităm însă că seria are ca timp și loc de desfășurare al acțiunii Londra victoriană - perioada în care femeile din societatea victoriană aveau ca scop principal în viață acela de a se căsători și de a lua parte la interesele și afacerile soțului lor. Înainte de căsătorie, ele ar dezvolta abilități de gospodină, cum ar fi țesutul, gătitul, spălatul și curățenia, cu excepția cazului în care ar fi dintr-o familie bogată. Astfel este lense de înțeles atitudinea unor personaje față de rolul femeilor precum Tessa, Jessamine și Charlotte și îndrăzneala altora de a fi pus-o pe Charlotte Branwell, o femeie, la conducerea Institutului.
    Revin din nou la ideea cum că încercarea Cassandrei Clare de a introduce și păstra seria în epoca respectivă este ușor forțată. Înțelegem ca tinerilor protagoniști le place literatura, în special ca metodă de escapism, însă care persoană pe lumea asta vorbește în citate din cărți și recită poezii care (culmea) se potrivesc mănușă situațiilor pe care ei le întâlnesc? E ușor ridicol... Pe de altă parte, fiecare personaj este unic și foarte bine individualizat, Clare dovedindu-se o maestră în a crea personaje realistice, pe care le poti îndrăgi ușor. Sfârșitul a fost unul atipic, asta pentru că s-a soluționat conflictul principal destul de repede, mai rămânând destul de multe pagini până la finalul cărții. Dacă de obicei ne așteptăm ca o carte să ne țină în priză până la final, Prințesa Mecanică a reușit să dea puțin chix în această privință, Clare "rezervându-și" ultimele câteva zeci de pagini pentru a "aranja" lucrurile pentru personajele seriei. Per total, a fost o serie bună, mult mai bună decât Instrumente Mortale, de aceeași autoare. Am reușit să mă atașez mult mai repede și bine de aceste personaje decât de cele din seria cealaltă, a fost o călătorie emoționantă și plină de evenimente și s-a terminat absolut perfect.

Personaje:
Theresa (Tessa) Gray
William Herondale
Cecily Herondale - sora lui William
Charlotte Branwell - șefa Institutului din Londra
Henry Branwell - sotul lui Charlotte
Jessamine Lovelace
James Carstairs (Jem)
Benedict Lightwood
Tatiana Lightwood
Gabriel Lightwood
Gideon Lightwood
Sophie - servitoare la Institut
Magnus Bane - vrăjitor
Josiah Wayland - consul
Cyril Tanner - fratele lui Thomas
Bridget Daly - bucătăreasă la Institut
Woolsey Scott - șeful haitei de varcolaci a Londrei
Aloysius Starkweather - conducatorul Institutului din York

Fratii Tăcuți: Fratele Enoch, Fratele Micah și Fratele Zachariah

Copiii Nopții si alte creaturi:

Vampiri, vârcolaci = oameni infestați cu boala demonului
Zânele = pe jumătate demoni, pe jumătate îngeri
Magicieni = progenituri directe ale oamenilor și a demonilor

"Nu-ţi dai seama, Will? Tu eşti o persoană ca mine. Tu eşti la fel ca mine. Spui lucrurile la care mă gândesc eu, dar niciodată cu voce tare. Citeşti cărţile pe care le citesc eu. Îţi place poezia care îmi place mie. Mă faci să râd cu cântecele tale caraghioase şi cu felul în care vezi adevărul din toate. Am senzaţia că tu poţi să priveşti în mine şi să vezi toate locurile în care eu sunt bizară sau neobişnuită şi să îţi potriveşti inima în jurul lor, căci tu eşti bizar şi neobişnuit în acelaşi fel. Îl mângâie uşor pe obraz. Noi suntem la fel."

Alcatuirea cartii

24 capitole, 461 pagini

Nota

4/5




Comentarii