Recenzie Tărâmul de cenușă (Tronul de cleștar vol. 7) de Sarah J. Maas

Aelin este ținută captivă într-o cușcă de fier, care să-i poată anula puterile magice. Maeve și Cairn îi torturează deja pe Aelin și pe Fenrys timp de două luni și trei zile. Ca ultimă speranță, Aelin se agață de orice amintire legată de prietenii ei și de partenerul și soțul ei, Rowan, pentru a-și menține sănătatea mentală, în timp ce Maeve o torturează și-i proiectează în cap imagini false ale unui alt viitor, toate acestea pentru a scoate de la ea informația locației celei de-a treia cheie Wyrd.

Între timp, Manon, Dorian și Cele Treisprezece își continuă căutarea vrăjitoarelor Crochan, care să le ajute în război. Darurile magice ale lui Dorian sunt din ce în ce mai puternice și diverse. El îl invocă pe strămoșul său, Gavin Havilliard, și descoperă posibila locație a celei de-a treia cheie Wyrd - în Morath, însă Morathul se află sub stăpânirea regelui valg Erawan. El trebuie să pună mâna pe cheie înainte ca Erawan să o facă și să deschidă poarta Wyrd, eliberând astfel și demonii valg asupra lumii. Acum, Dorian trebuie să le convingă pe Cele Treisprezece Vrăjitoare să meargă înapoi in Morath, chiar locul de unde acestea au fugit. 

În Nord, în Terrasen, Aedion, Lysandra și legiunea Bane au de-a face cu asaltul trupelor lui Erawan. Timp de două luni, Lysandra se preface a fi Aelin, pentru a nu-i ingrijora pe soldați în legătură cu dispariția reginei, însă aceștia încep să devină suspicioși din cauză că aceasta nu și-a folosit puterea focului. Aedion și armata lui merg în Perranth, unde au de-a face cu soldatii Morathului, conduși de Erawan.

Regatele sunt mai aprope ca niciodată să fie sfărâmate, iar Aelin va avea nevoie de cât mai mulți aliați cu putință pentru a face față celei mai mari provocări din viața ei și pentru a-și îndeplini totodată destinul, îndreptând astfel greșelile strămoșilor ei. Din fericire, Ținuturile de Sud, Antica (cu ai lor prinți și prințese moștenitoare și renumitele vindecătoare) li se alătură războiului, pe când Vrăjitoarele Dinți-de-fier și Crochan sunt atrase fără voia lor în război, însă odată intrate - luptă pentru cauza supremă. Chaol și Dorian au avut roluri decisive în acest război - fără ei, participarea vrăjitoarelor, a călăreților ruk și a vindecătoarelor, nu ar fi fost posibilă - iar fără toți acești aliați importanți, războiul ar putea fi pierdut. Toate drumurile, toate morțile, toate sacrificiile au dus la această concluzie explozivă a seriei epic-fantasy, high-fantasy devenită New York Times Bestseller, Tronul de Cleștar. Pe parcursul a aproape 5.000 de pagini, am urmărit aventura asasinei Celaena Sardothien, descoperirea moștenirii ei magice, trezirea darurilor ei și parcursul ei de la sclavă în minele din Endovier la regină fae a Terrasenului. Am avut parte de răzbunări, asasinate, tiranii, trădări, lupte sângeroase, regi și regine nemiloase și fără scrupule, demoni însetați de sânge și vrăjitoare neînfricate. 

Chiar dacă a fost puțin previzibil, plăcerea nu o găsim în "destinație", ci în drumul parcurs de personaje, încercările și aventurile prin care au trebuit să treacă pentru a ajunge la soluționarea conflictului care a pus întregile regate în pericol. După cele șapte volume în care am stat cu sufletul la gură, merităm cu toții cel mai bun sfârșit cu putință, iar Maas a știut cum să-l ofere. Ca într-un basm frumos (probabil cel mai lung basm posibil), sfârșitul seriei este mai mult decât ne-am așteptat și ne-am dorit, oferind o încheiere favorabilă și un ultim adio personajelor noastre favorite care au fost alături mai bine de patru mii de pagini: "A fost odată ca niciodată, într-un ținut demult ars din temelii, o tânără prințesă care-și iubea regatul...". Fără îndoială, rămâne una dintre seriile mele preferate și una dintre cele mai bune serii fantasy din ultimii ani.

Personaje:

Dorian Havilliard - regele Adarlanului
Aelin Galathynius - regina Terrasenului
Chaol Westfall - lord, "mâna" regelui Dorian
Nesryn Faliq - căpitanul Gărzii Regale din Adarlan
Sartaq - moștenitorul Khaganului Urus din Antica
Manon Cioc Negru - vrajitoarea jumatate-Dinți-de-fier jumatate-Crochan
Asterin Cioc Negru - vrajitoare Dinti-de-fier, secunda lui Manon
Sorrel Cioc Negru - vrajitoare Dinti-de-fier, membră a sabatului Celor Treisprezece vrăjitoare
Vesta Cioc Negru - vrajitoare Dinti-de-fier, membră a sabatului Celor Treisprezece vrăjitoare
Abraxos - dragonul lui Manon
Yrene Towers - vindecătoare, soția lui Chaol
Rowan Whitethorn - prinț fae, soțul lui Aelin
Aedion Ashryver - vărul lui Aelin
Kyllian - comandantul de încredere al lui Aedion
Elide Lochan - Lady în Perranth
Lorcan Salvaterre - razboinic, fost comandant a lui Maeve
Lysandra - Lady de Caraverre
Galan Ashryver - prințul din Wendlyn
Ansel din Briarcliff - fostă Asasină Tăcută
Erawan - rege Valg
Ren Allsbrook - lord în Allsbrook
Gavriel - lord în Doranelle, tatăl lui Aedion
Maeve - regină valg
Cairn - comandant în subordinea lui Maeve
Fenrys Moonbeam - lupul alb din Doranelle, fost membru în echipa lui Maeve
Lin, Thea, Kaya, Faline, Fallon - vrăjitoare, fac parte din sabatul Celor Treisprezece
Falkan Ennar - negustor, metamorf
Cyrene - demon valg sub forma unui paianjen Stygian
Hafiza - Marea Vindecătoare
Hasar - prințesa în continentul de sud
Glennis - străbunica lui Manon, din partea tatălui, vrăjitoare Crochan
Bronwen - verișoara lui Manon din neamul Crochan
Nox Owen - fost candidat în turneul Campionul Regelui, asasin
Hasar, Sartaq,  Kashin - copiii Khaganului Urus din Antica
Houlun - conducătoarea clanului Eridun
Borte - prietenă cu Sartaq, nepoata lui Houlun

Alcătuirea cărți

2 părți, 121 capitole, 991 pagini

Nota
4/5