Recenzie Atlas și Cei Șase Aleși (Atlas vol. 1) de Olivie Blake


Libby și Nico sunt doi absolvenți ai Universității de Arte Magice din New York, doi medeieni fizicieni care pot stăpâni elementele și care speră că odată cu absolvirea să nu se mai vadă vreodată din cauza rivalității dintre ei doi. La ceremonie sunt abordați de un bărbat misterios pe nume Atlas Blakely, care îi invită ca timp de un an să facă parte din Societatea Alexandriană, un grup format din cei mai buni și pricepuți medeieni (magicieni). Atlas are să aleagă șase persoane care să se antreneze, să studieze din cele mai ascunse și prețioase materiale din Biblioteca din Alexandria, urmând ca doar cinci să absolve. Reina Mori, o absolventă a Institutului Magic din Osaka, este una dintre cele mai pricepute naturaliste a generației ei; ea poate face culturile să crească, recolta să fie bogată și să influențeze plantele după bunul plac. Tristan Caine are puterea de a vedea esența, de a privi dincolo de aparențe, de a distinge adevărul de minciună. El este de asemenea logodnicul lui Eden Wessex, fiica cea mare a familiei și moștenitoarea averii Wessex.

Callum Nova, un tânăr bogat cu darul de a influența oamenii după bunul plac, vinde iluzii oricui dorește să-l asculte. Puterea lui poate da naștere unor războaie, poate aduce moarte, dar și pace și bogăție, totul stă doar în voința lui, iar Parisa Kamali este o tânără foarte atrăgătoare care folosește atuurile fizice în avantajul ei. Ea poate citi mințile oamenilor și deseori se ajută de acest lucru pentru a obține ce-și dorește. Tuturor li se face aceeași propunere, astfel că toți ajung în Societatea Alexandriană, de unde viețile li se vor schimba. Însă lucrurile încep să o ia razna destul de repede, căci la scurt timp după acomodare, tinerii din Societate sunt atacați de niște oameni înarmați care par să vrea să le facă felul. Ce secrete se ascund în cărțile din Alexandria, care este scopul final și menirea lor și cum vor reuși să facă față (sau nu) provocărilor, vedeți în primul volum al seriei Atlas.

Illustration by @LittleChmura

Pe cât de intrigantă sună și pe cât de mult mi-am dorit să citesc cartea și să îmi placă, m-a dezamăgit peste măsură. Începutul este unul foarte promițător, ne sunt prezentate personajele principale, foarte bine individualizate de altfel. Însă personajele foarte bine creionate reprezintă singurul lucru bun din toată această carte, autoarea concentrându-se prea mult pe acest aspect și prea puțin pe restul elementelor care constituie povestea, neglijându-le. Mi-a plăcut mult interacțiunea Libby-Nico, felul în care se tachinau și cum se raportau unul la celalalt și felul în care Reina comunica cu "copiii" ei - plantele. În schimb, dialogurile păreau foarte forțate și nenaturale, ca și cum personajele încercau prea din greu să demonstreze că sunt cool, că sunt inteligente (hai să zicem poate pentru că se aflau într-un mediu academic și trebuiau să demonstreze că își au locul printre restul), dar totul a părut prea forțat și ușor enervant. Exemple concrete: "Ce sărbătorim? Mortalitatea noastră fragilă, a răspuns Tristan. Inevitabilitatea că vom coborî în haos și țărănă.", "Mă sperie să văd cât de repede poate puterea corupe", "Frumusețea nu e nimic, nimic nu e real. Doar felul în care percepem lucrurile.", "Interesant cum funcționează inocenta fragilitate a omenirii", "Nu există un sens, toată lumea are un scop, dar nu există un scop. Există doar vietate și moarte." Cine pe lumea asta vorbește așa?! Dacă ar veni cineva la voi și v-ar spune asta i-ați râde în față sau i-ați recomanda o vizită la un psiholog. Ei bine, majoritatea dialogurilor sunt de felul acesta. De aici nu lipseau discuțiile pseudo-intelectuale și pseudo-filozofice din care nu rămâneai cu mare lucru, încât totul a fost atât de vag și de superficial explicat încât m-am trezit că am citit 300 de pagini despre nimic; și mai rău de atât, ajungi la sfârșitul cărții și constați același lucru; ai senzația că ți-a scăpat ceva, că nu înțelegi pe deplin ce se întâmplă, de ce se întâmplă, de ce Atlas i-a adunat pe aceștia, de ce pot supraviețui doar cinci, de ce și iar de ce... faptul că doar cinci dintre ei vor merge mai departe duce la trădări, secrete și alianțe bazate pe neîncrederi, făcute doar pentru supraviețuire. Ce a fost ciudat e faptul că nu toate personajele au apucat să interacționeze unele cu altele, iar unora li s-au dat o importanță mult mai mare decât altora (Reina a fost total neglijată, rolul ei în toată povestea fiind infim, pe când lui Tristan sau Parisei autoarea a încercat să le ofere o profunzime superficială și forțată). Mai apar pe parcurs și sub-plot-uri care nu par să se lege de povestea principală: Nico și mama semi-sirenă a unui prieten care nici nu știu ce căuta sau voia, nu știu, frate... toată cartea este un terci confuz care finalmente pare o pierdere de vreme... a petrecut și câteva săptămâni fiind bestseller New York Times, cel mai probabil fiind "împinsă" în față de Bookstagram și BookTok.

Illustration by @LittleChmura

Personaje:

Atlas Blakely
Elizabeth (Libby) Rhodes
Nicolás Ferrer de Varona
Reina Mori
Tristan (Tris) Caine / Wessex 
Callum Nova
Parisa Kamali

Dalton Ellery - asistent, ghid, ajutor al Societăți Alexandiene
Ezra Fowler - iubitul lui Libby
Breckenridge - decană la NYUMA
Rupesh Abkari - prietenul lui Tris
Eden Wessex - logodnica lui Tris
Adrian Caine - tatăl lui Tristan
James Wessex - tatăl lui Eden
Gideon & Maximilian Viridian Wolfe - colegii lui Nico
Eilif - mama lui Gideon
Aiya Sato - tânără miliardară

Informații suplimentare:

• Lightning - aplicație magică de social media pentru muritori, lansată de familia Wessex
• NYUMA - New York University of Magical Arts
• Călătorii prin portaluri de transport
• Gideon & mama lui, Eilif - pot pătrunde în vise
• Forumul - respinsi de Societate 

Alcătuirea cărții:

8 părți, 519 pagini

Fragmente:

"- Cine mă va ucide?
Întrebase repede, ca să-l împiedice să își rețină răspunsul. Era deja expus în fața ei - captiv, terminat. Remușcarea avea să apară mai târziu, poate și resentimentele, poate regretele. Acum însă nu avea să-i aparțină, mai mult ca niciodată.
Cuvintele îi părăsiseră buzele, iar el le-a înghițit. Le-a înghițit pe nemestecate.
- Toată lumea, a spus Dalton înăbușit, și atunci ea a înțeles.
Vor trebui să te ucidă, ca să rămână ei în viață."


Nota:
2/5





Comentarii